de aici, de la aceasta structura generala, am trecut la sectiunile particulare. Intai, la putere/atitudine (care ne da mesajul specific al manelelor si standardele de cool (putere, bani potenta, smecherie, succes social – intr o lume a barbatilor ca stapani). alcoolul are un rol important in ecuatia asta, pentru ca da putere, agita, intensifica agresivitatea masculina. manele pe iarba sunt de neconceput.

exaltarii puterii ii corespunde, intr un plan rasturnat, insecuritatea, un caz cand, mai mult sau mai putin voalat, protagonistul marturiseste ca ii e frica – asta desi, fiind stapan (in sens BDSM de master), n ar trebui s o faca. insecuritatea ne da partea de maxima autenticitate a manelelor, fiindca vorbind despre trauma insecuritatii, protagonistul e sincer, nu mai pozeaza. in plus, insecuritatea ‘capteaza’ adevarul despre o lume in care am trait cu toti – insecuritatea economica si sociala din anii 90.  la insecuritate avem o multime de piese, probabil fiindca tiganilor le place sa se lamenteze. dusmanii apar aici ca ’simboluri’ ale insecuritatii: psihanalitic vorbind, protagonistul vorbeste despre lumea care e rea si prietenii care te fut pt ca inainte de asta nu poate sa aiba incredere in nimeni, decat in familie. chestia asta admite si o  lectura marxista: insecuritatea e declansata de capitalismul salbatic al tranzitiei – regulile (valorice, sociale, politice etc) ale comunismului, pe de o parte, ale societatii traditionale pe de alta au cazut / s au estompat si s a instaurat un vid de legalitate si corectitudine a schimbului (economic sau afectiv). de aici, mitologia ‘tepei’ si a ‘smecherului’, ambele instante valorizate mai degraba pozitiv in manele. ca utopie politica, manelele se exprima prin liberalism extrem, in care legile schimbului/sharingului corect nu mai functioneaza. liberalismul extrem este probabil raspunzator si pentru grandomania egocentrica a personalului (‘barosanului’). e clar ca acest liberalism extrem corodeaza relatiile intre oameni, generand paranoie si insecuritate.

spre deosebire de insecuritate, stigma e fie negata, fie ocultata – saracia e o rusine oribila, iar etnia de asemenea, motiv pt care se tac, se ascund: saracia exista doar in trecut, gen ‘am fost copil sarac, dar m am ridicat prin forte proprii’, iar stigma etnica e benignizata si eufemizata: ‘tiganul’ apare fie in clisee de romante burgheze (mai ales dupa difuzarea serialului Inima de tigan, care a avut un impact enorm, fixand in imaginarul colectiv o imagine cliseizat-burgheza a tiganilor), fie  in manelele mai noi, post integrare europeana, in care tiganii apar in termeni de diversitate, gen ‘nu conteaza daca esti ardelean, moldovean, tigan, suntem toti romani’ (abordare care iarasi eludeaza stigma). exista totusi un segment, tot mai des reprezentat, in care se tematizeaza cuplurile mixte(gen eu sunt golan si tigan, tu selecta si romanca, dar parintii tai femeie nu ma vor).

urmatoarea sectiune face un pas mai departe in universul de discurs al manelelor, la viata protagonistilor – intai la chestiunea privata si individuala a timpului si a mortii (refulate in subculturile juvenilizate contemporane, ‘cool kids’ care nu au treaba cu moartea si imbatranirea); timpul si moartea apar, ca in folclor, ca spaima de timp – insa moartea e mai dura decat in folclor, unde e eufemizata prin credinta religioasa, intrucat in manele moartea e punct terminus (ca n modernitate).

sectiunea de relatii ne da textura relationala care face viata protagonistului, subintinsa de doua structuri – apartenenta la clan si relatiile de gen. relatiile de clan privesc relatia verticala cu copiii (in the name of the father, de cele mai multe ori, intrucat manele se structureaza pe un univers masculin, in care femeile asculta muzica pe care o vor barbatii) si cea orizontala cu rudele, in care fratii sunt prezenta cea mai pregnanta).

relatiile de gen au in centru doua figuri, nevasta si curva, intr un univers in care inegalitatile de gen sunt exacerbate si spuse ca atare, fara perifraze (spre deosebire de folclor unde sunt eufemizate, ‘mandra ca o floare’, si cenzurate de coduri de politete, i.e. n-ai voie sa desconsideri pe fata femeia). pe scurt, nevasta e respectata, iar curva (care poate fi pur si simplu fata dezinhibata si mai emancipata de discoteca) e dispretuita. universul fiind masculin, adresantul manelelor e intotdeauna barbatul, lui i se aduc elogii chiar atunci cand vocea e feminina (mecanismele de impowering ale femeii trec prin barbat, femeia mandrindu-se si laudandu-se cu el). si, in virtutea statutului lui de stapan, el nu greseste nicioadata, de vina fiind intotdeauna femeia. apar si abateri de la schema, dar nu au provocat trenduri (exemplul celebru e carmen serban, care se lauda pe fata ca e maritata si are amant – asta prin 97, in protoistoria manelelor, inainte ca manelele sa explodeze in mainstream si practic inainte ca imaginarul lor sa se contureze clar; dupa ce  s-a conturat, vocile de femei emancipate au disparut).

partea porno a manelelor e o nisa foarte restransa, manelele avand o reticenta la vulgaritatea pe fata, fiind un gen care se asculta in prezenta femeii si chiar a copiilor, in fine, muzica ‘de chef cu agatamentul dupa’.

ultima sectiune se ocupa de evolutii recente din spatiul manelelor. ca muzica a tranzitiei/schimbarii de sistem, manelele evolueaza odata cu societatea. astfel, in ultimul timp, si in special dupa relaxarea politicii de viza si masiva populare cu romani a Italiei (care fascineaza working class+ul la fel cum pe urbanii alternativi ii fascineaza spatiile anglosaxone; vine oricum din acelasi impuls al modernizarii si al modelelor de cool exterioare tarii, deci din gadgeturi mentalitare si tehnologice din afara), in fine, dupa ce italia a devenit cool diferentele de gen se estompeaza, aparand modelul fitosului, baiatului tanar si frumos -fitele au fost pana acum apanajul femeilor, iar acum pot fi si ale barbatului care se metrosexualizeaza putin (ramane insa stapan, iar femeia ii aduce in continuare elogii). mai ciudate sunt aceste evolutii in spatiul copiilor cantareti (vedetele sunt intotdeauna baieti, findca baietii au voie sa fie precoce). fiind copii, ei nu au inca obligatia sa fie barbati/stapani, asadar pot sa se joace mai mult cu diferentele de gen, mergand pana la jocuri ambigue de gender bending, la ionut cercel.

Verdikt, Vine politia

Placerea banului iti fierbe acum in sange /Nu ti pasa de nimic, dar pentru bani ai plange /Totul e inselator, toti pe tine, nu mai tine, nu mai suporta./Toti vor sa te intepe, dar, e clar, oamenii au multe fete/Tu smenar ai banu n buzunar. Te cunosc, asta esti: un bisnitar // Vine politia Imi ia toata marfa/Ascund dolarii si marcile Sa nu mi faca negre zilele

De ce nu e manea: Manelistul nu are voie sa zica ‘nu mi pasa de nimic’, el pozeaza in etic, plus ca e adult, iar adultii trebuie sa fie responsabil si sa zici ca nu ti pasa te discrediteaza. Universul hip hop e, in intentie, despre ‘realitatea dura’, accentul cazand pe ‘dur’ (vs. manelele care nu si propun sa fie despre realitatea dura). Protegonistul textului nu e un super bastan cu bani, ci un interlop marunt – in manele trebuie sa fie mare bastan. Aici protagonistul nu mai suporta, se revolta si instiga la revolta ( ‘toti pe tine, nu mai tine, nu mai suporta’). Manelistul nu se revolta pentru ca urmareste succesul in sistem, el nu vrea sa se opuna sistemului – iar textul asta nu cerebreaza succesul social ci doar supravietuirea. In manele nu se cerebreaza supravietuirea in jungla vietii, ci doar succesul. ‘Persoana 2 atitude’, retorica, (tu generic) nu exista in manele.

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/7b530626682792

Paranghelia, Nu muncesc la fel ca tata

Piesa asta e pt aia care ti se par dubiosi// Banii multi se fac cu fete/Banii fac baietii din combinatii destepte/Asa ca multi iti respecta banii nu pe tine /Regula numarul unu sa n ai incredere in nime/Lumea iti zambeste doar atunci cand ai bani /Vorbesti de bani stai in umbra nu iti face dusmani /Trimit fetele afara si baieti la praduiala /Ca sunt smecherde bani gata nu muncesc la fel ca tata

De ce nu e manea : ‘dubiosi’ trimite la marginalitate. Manelistul nu vrea sa fie marginal si nu se considera asa. In plus, se considera structural ‘baiat bun’, nu vrea sa fie ‘baiat rau’ (decat in context erotic insa acolo inseamna altceva) El se considera parte a majoritatii. Fac bani din curve – in manele nu se spune asta , se vbeste vag de combinatii – dar nu ca faci bani din curve. Manelistul tine la onorabilitate, la fatada ipocrita a onorabilitatii (ca familiile de mafioti) In manele nu apar 4 letter words, sunt cantece care se asculta la chefuri cu prietena sau nevasta – iar nevasta pt ca e floricica/respectata nu trebuie sa auda cuvinte urate. ‘sunt smecher de bani gata’: manelistul nu se considera de bani gata. el si-a facut singur banii, pornind de jos, nu i a mostenit. ‘nu muncesc la fel ca tata’ trimite la diferente intre generatii. In manele nu exista conflict, ruptura intre generatii. Ei isi respecta tatii si vor sa fie barbati ca ei. Modelul e adultul, repet, nu tanarul cool.

#

Marian Huidu, Spargeti gasca

Si sunt la mama doar trei frati /Pe cutite sunt jurati /Pe cutite si pumnale /Si pe usi de tribunale /Da haide haide spargeti gasca // De as avea si eu un frate /Cu toti golanii m as bate /Dar am unul si e mic /Si i e frica de cutit/Haide haide spargeti gasca//Vino mama sus la cruce /Sa vezi duba cum ma duce/Ma duce ma ocoleste /Si la Aiud ea ma opreste /Haide haide spargeti gasca ///Ma duce ma inconjoara /Si la Aiud ea ma coboara/Da haide haide spargeti gasca/ Fa doamne ferestra la usa /Lanturile praf cenusa /Santinela sa adoarma /Sa iasa golanii afara/Da haide haide spargeti gasca

Muzical e manea de anii 80 (orchestratie albatros and co, cu orga electronica) – dar tematic e cantec de detentie. nu e manea pentru ca e prea dark. Manelistii nu au fascinatia puscariei, puscaria e prea sordida, nu cadreaza cu glamul pe care il urmaresc. Aici vbesc in termini ideali, de prototipuri – in lumea reala exista contaminari intre manele si cantecele de detentie.

#

http://www.trilulilu.ro/Diamondz/d3d62c188377cc

Florin Salam, Am relatii peste tot

Ma dau la televizor /Ca pe un mare infractor /Da n au nimic la dosare /Ca am afaceri legale /Am relatii peste tot/ Sunt sef de clan mafiot / Gaborii n au nici o proba /Ca s din lumea interlopa/Procurorii s au jurat/Sa ma vada arestat/Telefonul mi l asculta /Poate poate ma infunda/Ei ma cauta prin tara/Eu imi fac viata p afara /Cauta probe cu tona /Eu ma plimb prin Barcelona/

Asta e manea, aparent pe univers tematic hip hop – altminteri nu, simililaritatile din discurs venind din cauza similaritatilor de mod de viata, nu prin influenta directa. Protagonistul nu e un borfas marunt, ci un mare grangur, pe principiu manelist grandoman de big, de barosan. Universul e romanesc, nu importat ca in hip hop – tipul are ‘relatii’, iar relatiile tin de universul romanesc. E interlop dar are afaceri legale -  aparenta de legalitate e importanta, nu ma laud cu cat de borfas sunt ca in hip hop, ci doar las sa se inteleaga ca sunt unul dar destul de smecher sa raman onorabil. In context, se vede ca a fost facuta tzintit, pt ca un interlop sa scoata banul fara numar cand o canta, are referinte precise, cumva. Are un target clar, spre deosebire de hip hop.

Sorinel Pustiul – Barosanul nr 1

Cine i mare barosan, barosan de barosan, /Eu sunt mare, eu sunt mare, eu sunt marele bastan /Am valoare am valoare am firma de barosan/Am firma de barosan /Da cine i mare barosan Da barosan de barosan /Da barosanul nr 1 da are bani in buzunar /Da are bani da are bani are bani si are femei /Am si bani da am si bani da sa moarea dusmanii mei // Da da da sunt mare barosan /Smecher versat smecher nr 1 /Da da da Sunt smecher bogat /Am multa putere ca un imparat /Nu ma las la mana lor /la mana dusmanilor de aia dusmanii mor of dusmanii mor /Da cine i mare norocos da norocos de norocos da norocos si mare bos /Da mare bos marele bos /Da eu sunt mare eu sunt mare eu sunt marele bastan

Ca hip hop ul, si manele sunt muzica pe power. Personajul e barosan, cu un ego imensoid. Delir de putere, sustinut pe repetitii care l construiesc prin aglomerare. A te lauda in halul asta merge doar intr-un spatiu anomic, in care regulile de comportamant sunt relative (la tara sau intre urbani nu se poate fiindca esti sanctionat dk o faci, nu e ok sa te lauzi pe fatza – vorba aia, lasa-i pe altii sa te laude).

#

http://www.trilulilu.ro/kostely/a9d35b99e91a46

Nicolae Guta si Brazilianu, Si de mor am valoare

Toate diamantele n au valoarea mea /Si nici aurul din lume si nici platina/ Si daca imi vine mie la cap nebunia Cumpar toata Romania /Ii cumpar si pe dusmani Si i vand la americani /Si cand mor am valoare La sicriu fac buzunare /Sa vada dusmanii bine Ca mi iau banii dupa mine /De ar fi cum gandesc dusmanii M ar dezgropa sa mi ia banii /Daca prind unul ca sapa Il trag dupa mine n groapa

Nu pot sa o explic pentru ca e greu analizabila, umor de smecher cocalar. Piesa are atitudine, un fel lejer si sprinten de a lua lucrurile care o face cool in categoria si la clasa de oameni carora li se adreseaza. Aici protagonistul nu e inversunat, chiar daca pastreaza egolatria, grandomania. Atitudine si standard de cool old school, ‘de baieti’. ‘Imi vine la cap nebunia’ = shot ul de power, bunul meu plac ca stapan care are bani sa cumpere orice; in versul urmator, ‘Si i vand la americani’ e intors in gluma. Ca ii trage in groapa pe dusmani nu trimite spre life after dead, din contra, e o imagine iconoclasta care face misto de imaginea mortii (de aici tonul usurel, relaxat)

Dan Armeanca, Nu mai cred in nimeni

Asa e viata facuta Aproapele sa te uite /Odata daca nu i mai dai te vinde /El te vinde pentru bani La toti care sunt dusmani /Uita ca suntem frati de multi ani. /Nu mai cred in nimenea Mi e frica si de umbra mea/Ca lumea de azi s a facut rea Nu mai stiu cum sa vorbesc /De cine sa ma feresc Si pe cine doamne sa iubesc.

Corespondentul puterii, in plan inversat, e insecuritatea. E fascinanta in manele dualitatea asta intre putere si insecuritate – dar explicabila: insecuritatea ma face sa ma mobilizez, sa caut puterea. Desi e stapan si teoretic n ar trebui sa vbeasca despre frica/insecuritate, manelistul o face totusi. Prietenii sunt figuri ambigue – te distrezi cu ei, dar nu te poti baza pe ei. E important textul asta pentru ca face conexiunea intre insecuitate si neincredere. Neincrederea in oameni face lumea pericoloasa, nesigura.

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/9849cdb4165ba5

Adrian Copilu Minune, Doamne daca as mai fi

Doamne daca as mai fi Un copil printre copii /As pleca singur prin lume Sa nu ma cunoasca nime /Nime sa nu ma cunoasca De mine sa mai vorbeasca /Cat am fost in floarea vietii Si in anii tineretii /Am crezut ca orisicine Imi doreste numai bine /Ca toti doamne imi vor bine Dar n am incredere in nime /Sa astept singur pe un drum Ca toti m au mintit destul

Piesele despre insecuritate sunt pe ton tiganesc de lamentatie.

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/e82bb15dbec51f

Stefan de la Barbulesti – Frate, fratiorul meu

Mi a dat dumnezeu un frate Sange din sangele meu /Are cin’ sa mi puna parte Si la bine si la greu /Frate fratiorul meu Eu sunt in spatele tau

Sa tii aproape de mine Ca nimeni nu ne vrea bine /

Versurile au pregnanta foarte fizica, foarte hardcore. solidaritatea de clan (pusa in scena sub forma de contact fizic si emotional, ca protectie) e pe fundalul unei lumi complet nesigure. Dincolo de familie incepe haosul si neincrederea. Dusmanii apar de fapt ca proiectii de insecuritate sau altfel spus cred ca oamenii sunt rai, prietenii te fut pt ca inainte de asta am eu un deficit de securitate.  Alintul tiganesc fratior.

Fratii de Aur, Noi nu ne am nascut bogati

Noi nu ne am nascut bogati Noi am fost copii saraci /Ieri saraci si necajiti Azi bogati si fericiti /Dumnezeu nu ne a lasat El pe noi ne am ajutat /Si niciodata n am uitat Noi n am uitat de unde am plecat/Eu nu m am n bogat Nici din cer nu mi a picat/Pas cu pas m am ridicat Nimeni degeaba nu mi a dat /Doar eu stiu prin ce am trecut Nici un sprijin n am avut /La pamant nu am cazut Si tot nu m am dat batut

Stigma saraciei. Saracia genereaza un asemenea complex ca nu se poate vbi despre ea la prezent (nu prea sunt manele cu terma asta, ‚sunt sarac’) – saracia e intodeauna in trecut. Plus: D-zeu si etica semiipocrita sa nu uiti de unde ai plecat. Realizarea prin forte proprii. Etos eroic. Retorica de telenovela.

#

http://www.trilulilu.ro/Seby_Duckie/21b243808ddb62

Ionut Cercel, Made in Romania

Chiar daca esti ardelean moldovean oltean sau tigan /Suntem Made in Romania /Nu conteaza cine esti sau ce limba vorbesti /Asta e tara ta Romania. /Hai cu moldoveanu /Hai cu ardeleanu /Haide cu tiganul

Etnia cand e afirmata nu e corelata cu stigma, se fac ca uita problema asta. Maneaua asta e putin fake, parca e scrisa la comanda Parlamantului Europei, cu concert al diversitatii bla bla. Adica suna bine, da are ceva artificios care ti strepezeste dintii. Dincolo de asta e situatia reala ca stigma e always negata. Pe de alta parte, s a creat un topos pe tema asta, al bunei intelegeri pe fundalul diversitatii (nu conteaza ca esti tigan, oltean), deci nu mai poate fi negata, oricat de artificos ti ar suna (mai multe manele pe tema asta)

#

http://www.trilulilu.ro/renny91/7d77b8253acf42

Nicolae Guta, Da le le

Dintre toti tiganii sunt Cel mai norocos /Ma iubeste o tiganca Cu par abanos /Si am s o iau sa fug cu ea De ar fi sa ma bat cu toata satra

Ca nu pot sta fara ea Ca mi a furat inima si dragostea

Retorica burgheza cu tigani de romanta ca din Satra lui Lotreanu. A aparut dupa succesul incredibil al Inimei de tigan, serialul care a impachetat primul in retorica de romanta viata tiganilor (cu ceva accente realiste destul de misto).

#

http://www.trilulilu.ro/susanualin/ed56bfb6df1a2a

Liviu Pustiu si Susanu, Tu romanca, eu tigan

De cand m ai dus la ai tai M ai cam bagat la idei/Cred te au imbarligat M au vazut tigan sarac /Eu simt ca nu ma mai vrei Te au sucit parintii tai /Acum nu ti mai convine Sau ti e rusine cu mine /Tu romanca eu tigan Tu cuminte eu golan /Parintii tai nu ma vor Dar eu te iubesc de mor

Stigma asumata. Saracie + tiganie. Manea mai dura, chit ca cadrul romance cu iubirea indulceste contrastele.

Stana Izbasa, Nicu Paleru – Banii si puterea

Ma intreaba sufletul Ma ntreaba inima /Ce oare am facut cu tineretea mea /Unde s doamne anii mei Oare cum sa fac /N am putere sa i intorc Si s-o iau de la cap/Poti omule sa fii si imparat In viata nu e totul banii si puterea /Oricat ai fi in lume de bogat Nu poti sa cumperi zile cu toata averea // Ma doare inima Si sufletu i sfarsit /Cand vad ca nu e timp Sa fac ce mi am dorit /In oglinda ma privesc Si nu ma recunosc /Ce schimbat arat acum Si ce tanar am fost /Poti omule sa fi si imparat In viata nu e totul banii si puterea /Oricat ai fi in lume de bogat nu poti sa cumperi zile cu toata averea /Cum trece timpu n zbor Cum se duc anii mei /Si n am unde sa fug Ma trage dupa ei/ Ceas de ceas pas cu pas Nu pot sa i mai opresc/Si n oglinda ma privesc Cum plang si mbatranesc/

Versuri foarte profunde, in simplitatea lor si cu atat mai greu de analizat, neavand figure retorice, o atitudine clar reliefata, iar adevarurile pe care le spune sunt evidente. E ceea ce eru numesc atitudine straight (opusa fitelor artiste etc) – a nu te feri de clisee, a spune exact ce simti in cele mai mari clisee. Si n am unde sa fug Ma trage dupa ei – dezacordul suna genial acolo. In oglinda ma privesc Si nu ma recunosc – foarte frumos. Tema imbatranirii si mortii e ocultata in subculturile contemporane. De ce?, e simplu, pt ca modelul acolo e cool kids, iar genul asta de probleme ti le pui cand tineretea se duce. Iar modelul de om din manele e adultul.

#

http://www.trilulilu.ro/Seby_Duckie/cab42d184cfc63

Florinel si Ioana, De as putea sa cumpar ani

De as putea sa cumpar ani M as imprumuta de bani /O viata sa fiu dator Dar sa stiu ca nu mai mor / Cand vad anii care trec /La fel si eu o sa plec /N am decat dupa bani sa alerg /Sa ii strang ca un nebun /Si apoi deoparte sa i pun /Sa cumpar tinerete de acum/De as putea sa cumpar ani M as imprumuta de bani /O viata sa fiu dator Dar sa stiu ca nu mai mor //Stai tinerete pe loc /Da mi doamne putin noroc /Sa nu mai imbatranesc deloc/Cat as vrea nemuritor /Sa raman da nu-i usor

Proiectie gen ‘daca’ care spune contrariul, ce oribil ca murim. Cei care o canta au 21 ani. A se observa ca in versurile astrea cu timp si moarte individual  apare singur, nu intr o textura relationala.Asta si multe altele le da profunzime.

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/5d3f6b21fd9919

Nicolae Guta, Sorinel Copilul de Aur – Omule, viata ne trece

Viata nu e ca o floare Floarea an de an rasare /Viata cand s a terminat Ai plecat esti bun plecat/Omule viata ne trece Si ne asteapta o gropa rece /O data intrat in ea Te uita toata lumea// M am distrat bine in viata Nu mi a stat nimeni in fata /Am facut tot ce am vrut eu Am trecut de orice rau / Cat ar fi viata de grea Omule nu dispera /Ca viata e schimbatoare Dupa nor vine si soare

Tonalitate filozofica ca n folclor. Moartea e insa punct terminus – ca n Modernitate (te asteapta o gropa rece, lumea te uita, deci pa). Ton straight, imagini simple, dar pregnante, fizice, constatative si fara patetism.

Nicoleta Guta, Tatal meu

Tatal meu de ziua ta Primeste in dar iubirea ta /Ma rog la cer in orice dimineata Si ti multumesc ca mi ai dat viata /Ochii tai pentru mine au plans Fericire astazi ti au adus /Dar si ochii mei plang  pentru  tine Ca esti tata langa mine. /Si daca soarta ar vrea Sa ma lupt cu ea /Si cu destinul meu Voi lupta mereu /Peste toate trec cu bine Ca esti tata langa mine /Voi lupta cu tot ce mi sta in cale Si nu voi iesi din vorbele tale//Singura ma lupt cu gandul Ca ntr o zi o sa mi vina randul /Sa plang tata dupa tine Si n o sa fii langa mine /Ai  fost trist si suparat Mana ta m m alintat /De la tine am invatat Sa pun toate cap la cap.

Versuri foarte frumoase si adevarate – fantasmele de parinte sunt la fel de proeminente ca alea sexuale, in spatial rural sau ghetou. Textul desfasoara impecabil fantasma relatiei fericite cu copilul, mai exact, fantasma e cu copilul, care s-a realizat tocmai datorita sfaturilor si sprijinului tatalui, multumindu i pentru felul cum l a crescut. Convingerea mea e ca in orice societate chiar si in cea occidentala parintele daca ar fi sincer asta ar vrea sa auda de la copilul lui si asa ar vrea sa fie copilul lui – ascultator cuminte (o spune si Houlebecq cand face apoplogia copiilor asiatici fata de cei insuportabil de rasfatati din occident): ‘Si nu voi iesi din vorbele tale’. Apoi ‘Ai  fost trist si suparat Mana ta m m alintat’ – asta defineste ft frumos altruismul parintelui, care gaseste chiar si in momentele cand e varza putere si calm a se joace cu copilul lui.  In plus, parintele nu e inutil, dup ace copilul creste – ‘Peste toate trec cu bine Ca esti tata langa mine’. Tatii nu si dragalesc asa de mult copiii, au nevoie de un alt gen de relationare decat cel pe atingere al femeii; e mai scenarizat, mai pe joc de rol (tot in sens BDSM)

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/4a47ad8569535f

Nicolae Guta, Sufletul meu

Ma bate un gand ma bate Ca sa fac un drum departe/ Las fata si al meu baiat Si plec la drum suparat. /Am plecat la drum plangand Da am plecat hotarat /Hotarat si tare trist Fiinca eu ma duc sa risc./Au au sufletul meu Cui sa i spun ca mi este greu /Au au inima mea Cui sa i spun durerea mea /Doamne orice mi s ar intampla Risc pt baiat si fata mea /Nu conteaza ce va fi cu mine La copii sa fie bine // Oricat mi ar fi de greu M ai bine ma chinui eu

Piesa despre figura paterna, pusa delicat intr un context social abia sugerat (e clar insa ca protagosnistul pleaca la munca in strainatate) . Etos straight, masculin (‘risc’, ‘hotarat’) si in acl timp lamentatie – tiganeasca. Neeroic. ‘suparat’ are sens de muncit de griji, framantat. INtrebarea e de ce barbatii din manele asa fortosi au voie sa planga? Nu stiu. E doar un efect retoric cred, oamenilor care asculta manele le plac efectele astea patetice, iar emotiile trebuie cumva exagerate. Plus influenta telenovelelor latino, a retoricii de acolo.

#

http://www.trilulilu.ro/gabriel762008/1e42de0492cec6

Florin Peste Din putinul care l am

Din banii pe care i fac Jumatate ii impart /Dau la rude si la frati Ca banii sunt blestemati. /Din putinul care l am Impart doamne la un neam/Ca ma doare sufletu Cand eu am si altu nu / Nu sunt bogat nici sarac Sun om bun suflet curat /Si din inima mea buna Dau la toti ca sa le ajunga /Cum sa intorc spatele cand imi cere fratele /Nu fac doamne cum fac altii Imi ajut neamul si fratii.

Solidaritatea de clan – altruismul nu se refera la umanitate, comunitate (sunt manele si asa, dar putine), ci la clan – rude si frati. Manelistul se percepe doar bun, pur si simplu nu poate sa se vada ca de cacat, dar si in altruism se lauda, tot el e in centru. Comparatia cu altii (de aia liiceanu e cocalar, cnd vitupereaza impotriva securistilor si comunistilor de pe pozitia celui sublim moral, neincercand o clipa sa inteleaga – subtextual atitudinea lui spune ca a manelistilor ‘ce misto sunt eu si ce de cacat altii, comunistii si securistii’).  Mila e definita superb Ca ma doare sufletu Cand eu am si altu nu.

#

http://www.trilulilu.ro/georgebxx2007/8678df55633dd9

Geo si Nicolae Guta, Singurel eu sunt pe lume

Singurel da singurel mai sunt pe lume /Nu mai am nici un prieten fratii au uitat de mine /Daca stateam langa ei Mai traiau batranii mei /Era casa varuita Dar acum e parasita /Parca l vad pe bietul tata La fantana cu galeata /Pe mama facand de zor Paine alba la cuptor /Greu e doamne singurel si suparat/Dusmanit de toata lumea si de nimeni ascultat/Cine ma credea astazi nu mai e Li s a scurtat zilele/De necaz si suparari s a prapadit si tata /Nu a rezistat saracu moartea mamei l a dat gata /Mi a lasat o cheia agatata in poarta Si un bilet la o nepoata/Nu doresc nici la dusmani supararea mea/Pot sa am orice avere Nu ma poate alina/Mai bine pierdeam si ultimul leu/Dar s-o am pe mama si pe tatal meu/

Amestec de influente – pasunism de romanta 80’s (decorul bucolic, paunescianism, melos banatean) cu tiganesc (lamentatia, senzatia de abandon). Importanta legaturilor de clan se vede mai bine prin absenta, de astza am ales piesa asta, in care singuratatea e metafizica, cumva. ‘Singurel’ e 100% tiganesc. Ca in toate spatiile traditionale, individul nu se poate defini prin autonomie, ci doar colectiv. Spus brutal, nu poate trai singur, doar cu ma sa sau cuplat. O abatere ciudata de la mentalitatea traditionala – tatal care se sinucide fiindca ‘moartea mamei l a dat gata’; chiar daca la tara oamenii se sinucid, sinuciderea e ‘ocultata’ in texte ( in text poate trece pentru ca guta apeleaza la patetismul familiar de telenovela, unde eroii se sinucid).

Stana Isbasa, Fratele meu

Fratele meu frate idolul meu sfant /Ma mandresc cu tine pentru tine cant / Frate draga frate fericirea mea /Ma laud lumii frate ca sunt sora ta // Cine i frumosul din umbra ce fara sa vrea /Lasa a lui urma pe cararea sa /Stiu e al meu al frate luna de pe cer /Mor fetele toate lacrimi dupa el / Cine i adorat de prieteni urat de dusmani /Ca lumina zilei frumosul din rai /Stiu e al meu frate orice fata ar vrea /Sa i fie nevasta inima sa i dea /Cine atunci cand imi vine din suflet sa plang /Cand negre si triste zilele imi sunt / Imi prag imi apare fratele meu drag /Dulce alinare de la ceruri dat

Ok, nu e de dragoste ca sa fie pe relatii exemplare de gen, dar spune ceva despre el. In manele exista frecvent situatia bizara cand femeia lauda barbatul. Retorica aici e pretentioasa (filingul e manelist, expresia nu). Misto cum ‘puterea’ este tradusa in limbaj/unviers feminine: limbaj misticoid, afectivizant plus referirea obsesiva la cuplaj (sa-i fie nevasta) si la succes la dame. In limbaj BDSM, aici s ar putea vorbi de mecanisme de impowering – prin care femeia, ca sclav, isi ia puterea de la master/barbat, ea nu si poate construi un nucleu dur al identitatii in autonomie, ci doar printr o instanta de autoritate si control.

#

http://www.trilulilu.ro/IoNuTz01/97d4c1e2180d1b

Marius de la Focsani, Nicoleta, Iarta-ma

Ce capcana mi ai intins Dar mi am dat seama /Cum poti oare tu sa crezi Ca te as insela /De tineai macar un sfert Din cat eu la tine /Nu puneai alta gagica Sa se dea la mine / Iarta ma nu trebuia Mi a lipsit increderea /Am vrut sa vad Cu cine mi fac viata mea /Am gresit tu ai dreptate Nu a fost cu rautate/ Intelege ma si poate vei ierta / Nu trebuia Iubirea mea /Sa te porti asa Mi ai frant inima

Vina e a ei ca a pus o femeie sa se dea la el, nu a lui ca a inselat-o, iar ea isi cere iertare ca nu a avut incredere in el. De ce: in logica BDSM, stapanul are intotdeauna dreptate si nu poate gresi, vinovat trebuind altcineva, sclavul. Daca ar gresi si ar pierde autoritatea, s ar discredita ca stapan (vezi cazul profesorului/parintelui si al elevului ca al caz al unei relatii pe imbalance power). Consecinta – el nu poate gresi. Ea, daca e un sclav bun, intelege asta si se scoate ea vinovata.

#

http://www.trilulilu.ro/ovy_93/46b33fe2728e26

Florin Peste, Denisa, Play AJ, Cum poti dormi fara mine

Ma intreb noaptea cum iti vine  Oare cum iti vine /Sa dormi in pat fara mine Oare ti o fi bine /Si acolo pe perna mea Chiar in patul meu /Sa dormi cu altcineva Sa mi faci mie rau// Am sa lupt cat am sa pot /Din suflet sa mi te scot/Sa te scot din inimioara/Sa nu ma mai doara

Prima strofa e superba, si pune in scena cat de adanc merg comitmenturile (contractul de cuplaj) in lumea manelelor. Noi traim in monogamie seriala, i.e. stim ca ne cuplam dar contractul poate fi oricand reziliat. In manele monogamia e simpla, comitmentul e pt toata viata. Superba deruta ei, vorbind iarasi – si cum altfel decat – despre insecuritate (fiindca, o spune tot houellebecq, greutatea unui commitment o da insecuritatea), faptul ca nu poate accepta ca in patul meu chiar pe perna mea – dorme acum o alta femeie. Intensitatea e cumva paroxistica ca in versul lui cobain ‘I love you so much it makes me sick’.

#

http://www.trilulilu.ro/tulauo/e85b36bdf7080b

Printesa de Aur, Spune adevarat

Spune adevarat de ce ai plecat /Mi se rupe inima sa te stiu cu altcineva /Si de as muri Inapoi nu te as mai primi /Poti sa mori ca nu mai vreau sa traiesc /La tine sa ma mai gandesc /Cand ne a fost mai greu Am ramas doar eu /Eu la rau si tu la bine De ce ai renuntat la mine

In maneaua asta femeia tinde spre autonomie – ea nu mai vrea sa l primeasca inapoi (desi tot ea se intreaba de ce ai renuntat la mine; insa in manele lucrurile nu sunt duse pana la capat pt ca ar contraria; schimbarile atunci cand apar, sunt infinitezimale). Vocea e baietoasa, voluntara, hotarata, un fel de correspondent feminin al lui Copilu de Aur. In plus, are curaj sa l faca vinovat, ca nu s a putut baza pe el ‘Eu la rau si tu la bine’. In plus, spre deosebire de schema emancipationista subtire a lui Carmen Serban care tocmai pt ca impinge lucrurile prea departe isi pierde credibilitatea, aici vocea e credibila tocmai pt ca e puternica, masculina. Cu toata durerea (sau tocmai de aia) femeia are vointa si autodeterminare.

#

http://www.trilulilu.ro/seselik/8b0e00bcf2991d

Carmen Serban, Am amant si s maritata

Eu am un barbat Si ma gelozeste /Ca umblu cu altul si el ma iubeste /Ma cearta barbatul  si i tare gelos /A am un amant tanar si frumos /Imi spune barbatul sa ma fac de casa /Ca de nu intr o zi Pleaca si ma lasa /Eu nu vreau sa plece Vreau sa stea cu mine /Vreau sa fac ce vreau Si ce mi pica bine /Am amant si s maritata Ma vorbeste lumea toata/La multi li i ciuda pe mine Ca s isteata si o duc bine /// Ai lei lei Mie mi plac femeile/Ai le le In special solistele///Nu fi prost barbate Sa ma parasesti/Ca alta ca mine Tu nu mai gasesti /Iti dau libertate Nu te controlez /Pe unde tu umbli Cu cin te intanesti /De am un iubit Nu fi necajit /Ma intalnesc cu el Tot la tine vin /Si a ta voi fi O viata intreaga /Nu i lasa pe altii Ca sa ne desparta. /Eu am un amant Si ma gelozeste /Ca barbatul meu Tare ma iubeste/Vrea sa mi las barbatul Sa fiu doar al lui /Dar I am zis sa si puna Poftele in cui /// Ai lei lei Leo iti plac femeile?/Ai le le Special solistele

Situatii, argumete si cuvinte nemaneliste. Retorica si etica liberationismului hedonist de cuplu. Carmen Serban a putut aparea cu genul asta de piese (sunt gramezi care canta iubirea dintre ea si Leo de la Sterhaia) pt ca au fost lansate in protoistoria manelelor, inainte de albumul lui ACM si Costi cu ‘O viata mea’. Or, pe atunci ea si ACM nu aveau concurenta, iar manelele nu si gasisera forma, tatonau forme de exprimare si ‘ideologii’. Dovada ca au fost un accident e ca nu au creat trend, desi au intemeiat genul.

Nicusor Guta, Mihaela Minune, Arde-le barbate

Mi am prins barbatul aseara Cum tragea de una n scara/ Nu stiu ce o fi vrut sa i spuna Sau o fi vrut sa i o puna /Alta treaba n ai nevasta De ce iesi n din casa /Vrei sa vezi sa ai placere Amor ca n telenolvele / Lasa ma nevasta ca nu strica Sa pierd asa bucatica / Lasa ma sa i dau s o satur bine Sa mai vina pe la mine /Arde le barbate da le bine Ca vezi ca se urca pe tine /Stai ca vin la tine sa te iau Sa vezi ce capace ti dau /Vagaboanta era beata Pe jumate dezbracata/ Ce aici tu aici barbate Lucrez in ture de noapte /Eu lucrez in schimbul trei Le racoresc pe femei /Nu pierde timpul degeaba Lasa ma sa mi termin treaba /Pe cine lucra barbatul Pe vecina de la 4 /Si i dadea cu socoteala Ca era sefa de scara /Mama ce buna i vecina De s a terminat lumina /E buna a dracului Ispita barbatului

Piesa deocheata da nu foarte, poate fi ascultata cu femeia langa tine. Targetata pe barbate insurati, carora le cere complicitatea prin chestii la caterinca. Umorul nu e urban-cocalar, ci rural, cu eufemisme si alegorii. Dincolo de asta e povestea cu emanciparea care, in ghetou, ii priveste doar pe barbati – barbatul are voie sa o mai arda pe cate una (‘arde le’ si ‘da le bine’ au in context dublu sens, pedeapsa ca in expresia ‘arde i una’, ‘da-i una’ si futut – ce le uneste e fantasma soft bdsm de master – ‘de aia am pula, sa pedepsesc cu ea’); nevasta ii accepta micile infidelitati, fara sa ii intoarca complimentul. Nevasta o respecti si o scoti la sosea, pe curva o futi si o dispretuiesti. De fapt nu sunt sigur cat e ghetou si cat mentalitatea traditionala obisnuita. Curva e denominata prin vagaboanta, beata, chestii desconsideratoare.

#

http://www.trilulilu.ro/AuDiOtIm/d9c7abc22498c4

Romeo Fantastick – Meneaito

Meneaito care meneaito vreau meniato bag o meneaito /   Vreau mai tare / Unde vrei mai tare?/  Intre picioare /  Auleo! / Ma mananca/ Unde te mananca? / Jos sub burta / Hohoho! //Fa sangerito smecherito haladito / o meneaito, o meneaito /Fa nehalito nesimtito paduchioaso lindinoaso tamponato

Deocheata de ascultat in companie strict masculina. In raport cu spatiile rurale, inegalitatile de gen sunt exacerbate in ghetou (ca sa fac o analogie, ca diferenta dintre hetero patriarhal si bdsm). In plus in ghetou, disparand codurile de politete, dispar si codurile de politete fata de cel slab (minus nevasta si rudele) care e doar dispretuit la modul hardcore. Piesa e hardcore, de neascultat. freak imaginea brutala a excitatiei feminine, ma mananca jos sub burta

#

http://www.trilulilu.ro/lickido/7bf54ca7f3bd3f

Costel Ciofu, Florin Peste, Play AJ – Stai asa nu te misca

Stai asa nu te misca ca i beton pozitia/Inc o data si inc o data Esti bucata adevarata /Si mie mi place de mor cum stii tu sa faci amor /Daca nu ma crezi in stare hai sa facem o incercare/Greu e frate la femeie Sa i scoti din cap o idee /De te prinde n patul ei Te omoara vrei nu vrei /Stai asa nu te misca nu fi nebuna /Legata de poarta cu ochii la luna /Dar spune i lu baiatu fata mea ce nu ti convine /Si lasa ma sa te nvartesc ca nu te ai asezat prea bine /Sunt indianul Talpa-Iute cum te prinde cum te oamoara /Iar te lasa cinci minute te omoara a doua oara /Nu stiu daca o sa mai reziste bancheta/ Dar pana dimineata o sa ti sparg de tot rozeta /La femeie tare i place Sa i rezisti noapte de noapte / Chiar daca ia patul foc Sa nu te opresti deloc /Stai asa nu te misca si nu incerca sa fugi /Eu sunt baiatul care te pune pe butuci /Ia intreab o tu pe soru ta ca e maritata /De cand a fost pe la mine, de ce merge cracanata? /Asa ca te rog nu comenta si nu sta la distanta /Pt ca in seara asta nu am de gand sa pun faianta /Nu te consider si n am de gand sa te fac o zdreanta /Cel mai bine pt tine e sa ncerci o clanta

asta am introdus o doar ca argument in plus